FUNCTIA DIGESTIVA
Secretia biliara reprezinta o activitate
specifica hepatocitelor, care sintetizeaza
componentele bilei.
Fa cunostinta cu
ficatul tau.
Cunoaste-ti ficatul, cunoscandu-i functiile.
Afectiunile
ficatului.
Pastreaza-ti ficatul
sanatos.
Desi cantareste in medie doar 1500 g, ficatul reprezinta un veritabil laborator vital al organismului, la nivelul sau efectuandu-se peste 1000 de procese chimice.
Pentru a intelege mai bine functiile ficatului, haideti sa descoperim impreuna structura ficatului.
Ficatul se afla in partea dreapta sus a abdomenului, sub coaste.
Ficatul este unul din organele care indeplinesc mai multe functii in organismul uman. El detoxifica, sintetizeaza proteine si produce substante necesare digestiei. Printre altele, ficatul produce bila, o substanta alcalina necesara pentru digestia grasimilor. Vezica biliara sau fierea, aflata chiar sub ficat, e responsabila cu stocarea bilei pana cand aceasta este necesara.
Adaptat dupa: Alexandru M, Anatomie si fiziologie umana descriptiva si aplicata; Editura Medicala 2016 si Grigorescu M, Tratat de Gastroenterologie Clinica; Editura Tehnica 1996
Ficatul, spre deosebire de alte organe, este capabil sa se regenereze dupa unele leziuni hepatice sau dupa o rezectie (indepartare pe cale chirurgicala a unui tesut sau organ, partial sau in totalitate).
Daca ficatul sufera leziuni repetate, pe termen lung (boli cronice), modificarile devin ireversibile, interferand cu functia acestuia. Fiind un organ foarte activ, cand el este bolnav, intregul corp sufera.
Afectiunile hepatice pot fi mostenite sau dobandite ca urmare a expunerii la substante chimice sau virusuri.
Unele boli ale ficatului au un caracter temporar si se vindeca de la sine, in timp ce altele pot dura perioade lungi de timp si pot conduce la aparitia de complicatii.
Hepatita acuta virala
Hepatita acuta este determinata frecvent de virusurile hepatitice (A, B, C, D, E).
Cauzele mai putin frecvente includ alte virusuri cu tropism (orientare) hepatic (de exemplu mononucleoza infectioasa, febra galbena, citomegalovirusul); exista si medicamente care pot determina hepatita (statine, tuberculostatice, unele antibiotice, abuzul de paracetamol etc.).
Hepatita acuta este cea mai frecventa forma de hepatita si reprezinta inflamatia difuza a ficatului cauzata de virusuri hepatotrope specifice (virusuri hepatitice A, B, C, D, E). Unele forme de hepatite acute virale pot fi subclinice (pacientii au simptome vagi, nespecifice - usoara oboseala, lipsa poftei de mancare) sau se poate manifesta prin: astenie fizica marcata, greata, varsaturi, lipsa de mancare, disconfort in etajul abdominal superior, icter (colorarea in galben a tegumentelor), uneori mancarimi ale pielii, urina hipercroma, scaune decolorate. Tratamentul este unul suportiv (de ajutor), al functiei hepatice si a functiilor vitale.
Se interzice consumul de bauturi alcoolice si poate fi recomandata administrarea de fosfolipide esentiale ca tratament non-conventional complementar ce trebuie sa insoteasca terapia ce se adreseaza hepatitei acute virale.
Sursa: Ficatul si afectiunile sale: sfaturi pentru pacienti de Adina Purcareanu - Bucuresti Media Med Publicis, 2016, ISBN 978-606-8463-38-4
Hepatita medicamentoasa
Utilizarea excesiva a medicamentelor si asocierile medicamentoase cresc frecventa efectelor toxice. Ficatul este un organ susceptibil la efectele daunatoare ale medicamentelor, deoarece el este implicat in metabolizarea si inactivarea lor.
In general, medicamentele folosite au o toxicitate redusa si nu produc leziuni hepatice prin actiunea proprie, dar unii dintre metabolitii lor (substante rezultate in urma variatelor transformari pe care le sufera medicamentele in corp) pot fi inalt reactivi daca depasesc mecanismele de inactivare.
Hepatita medicamentoasa este o afectiune a ficatului determinata de administrarea anumitor medicamente, plante sau anumitor substante chimice la pacienti cu boala hepatica preexistenta sau nu, manifestata prin icter (coloratia in galben a pielii si a mucoaselor), prurit (mancarimi la nivelul pielii), oboseala, lipsa poftei de mancare in cazurile usoare.
Cele mai frecvente forme de hepatita medicamentoasa sunt cele descrise la administrarea de izoniazida (antituberculos), metotrexat (administrat in artrita reumatoida), unele antihipertensive (blocante de canale de calciu), acetaminofen (paracetamol), statine (atorvastatina, simvastatina etc.) ketokonazol (antimicotic), unele antibiotice (amoxicilina/acid clavulanic), anticonceptionale orale.
Administrarea de fosfolipide esentiale impreuna cu terapia cu statine reduce incidenta aparitiei reactiilor adverse hepatice prin scaderea activitatii ALAT (enzima hepatica ale caror valori sunt crescute in bolile hepatice) si reducerea agregarii plachetare (care este crescuta in administrarea de statine).
Fosfolipidele esentiale se pot administra pacientilor cu hepatita toxica medicamentoasa pentru a grabi procesul de regenerare a celulelor hepatice si a imbunatati functia de detoxifiere. De asemenea se recomanda asocierea lui la pacientii cu tratament cronic cu statine, pentru prevenirea hepatitei medicamentoase si efectele asupra metabolismului lipidic.
Sursa: Ficatul si afectiunile sale: sfaturi pentru pacienti de Adina Purcareanu - Bucuresti Media Med Publicis, 2016, ISBN 978-606-8463-38-4 www.livertox.nih.gov
Boala hepatica alcoolica
Consumul regulat de bauturi alcoolice poate duce la aparitia bolii hepatice alcoolice, ce cuprinde: steatoza alcoolica, hepatita alcoolica, ciroza alcoolica. Steatoza alcoolica este o afectiune ce poate fi de la asimptomatica (fara simptome clinice) pana la prezenta unor simptome precum greata, varsaturi, dureri in etajul abdominal superior, care este insa reversibila la incetarea consumului de bauturi alcoolice, timp de 6 luni.
Evolutia acesteia poate fi favorabila, cu vindecarea inflamatiei hepatice sau poate evolua spre fibrozarea tesutului hepatic cu aparitia cirozei.
Tratamentul este unul suportiv (de ajutor) al functiei hepatice, precum si tratamentul cauzei si complicatiilor hepatitei alcoolice. Ciroza alcoolica este o afectiune cronica, ireversibila, determinata de fibroza hepatica.
Tratamentul cirozei reprezinta de fapt tratamentul tuturor complicatiilor acesteia, iar ca sustinere a functiei hepatice se recomanda administrarea de multivitamine, fosfolipide esentiale, silimarina.
Sursa: Ficatul si afectiunile sale: sfaturi pentru pacienti de Adina Purcareanu - Bucuresti Media Med Publicis, 2016, ISBN 978-606-8463-38-4
Steatoza si steatohepatita nonalcoolica (SHNA)
Steatoza si Steatohepatita Non-Alcoolica (SHNA) - Ficatul gras
Steatoza nonalcoolica, precum si steatohepatita nonalcoolica (forma afectarii hepatice care include inflamatie ce nu este determinata de bauturi alcoolice) reprezinta afectarea hepatica ce poate aparea la pacienti care nu consuma bauturi alcoolice dar care sunt supraponderali sau obezi, au diabet zaharat tip II, dislipidemie, unii pot prezenta boala ischemica cardiaca, hipertensiune arteriala esentiala.
Reprezinta o afectare frecventa in cadrul sindromului metabolic ce include afectiunile de mai sus. Poate aparea la orice varsta si la ambele sexe, dar cel mai frecvent apare la femei de varsta medie (40-60 ani).
Este o afectiune ce necesita monitorizare periodica atenta pentru ca, desi afectarea hepatica poate fi complet asimptomatica si majoritatea pacientilor au un prognostic bun, steatohepatita nonalcoolica poate evolua spre ciroza sau chiar cancer hepatic.
Desi majoritatea pacientilor sunt asimptomatici unii pot prezenta oboseala, stare generala alterata sau disconfort in hipocondrul drept (in partea dreapta sub coaste).
Hepatomegalia (cresterea in dimensiuni a ficatului) apare la trei sferturi dintre pacienti.
Pentru diagnostic trebuie ca aportul de bauturi alcoolice sa fie scazut (<20 g/zi). Analizele de sange trebuie sa excluda prezenta hepatitei B sau C.
Conduita terapeutica la acesti pacienti trebuie sa includa tratamentul factorilor de risc (diabetul, hipertensiunea arteriala, dislipidemia), recomandarea de scadere in greutate si dieta saraca in grasimi animale. Se recomanda administrarea de fosfolipide esentiale, vitamina E, silimarina, alte metode terapeutice fiind in curs de cercetare.
Sursa: Ficatul si afectiunile sale: sfaturi pentru pacienti de Adina Purcareanu - Bucuresti Media Med Publicis, 2016, ISBN 978-606-8463-38-4
Hepatita cronica
Hepatita cronica reprezinta o afectare a ficatului care trebuie sa indeplineasca criteriul de timp (sa dureze mai mult de 6 luni). Cauzele cele mai frecvente sunt reprezentate de virusurile hepatitice B, C si D.
Caracteristicile clinice sunt variabile, de la hepatite cronice complet asimptomatice (fara manifestari clinice) depistate intamplator, pana la simptome ca alterarea starii generale, anorexie, stare de oboseala, uneori stare subfebrila si o senzatie vaga de jena abdominala. Icterul este de obicei absent.
Acestea pot fi asociate cu dureri articulare si musculare, afectari renale, vasculare, neuronale etc. Cea mai frecventa modificare de laborator este cresterea transaminazelor (nivelul ALT>AST), desi acestea pot fi si in limite normale.
Bilirubina este de obicei normala. Cand transaminazele sunt crescute este obligatoriu sa se efectueze determinarea virusurilor B si C, desi aceasta ar fi utila ca metoda de screening la nivelul populatiei pentru ca afectarea hepatica cronica poate exista si cu transaminaze normale.
Sursa: Ficatul si afectiunile sale: sfaturi pentru pacienti de Adina Purcareanu - Bucuresti Media Med Publicis, 2016, ISBN 978-606-8463-38-4
Ciroza Hepatica
Ciroza hepatica este o boala severa caracterizata prin un proces mare de fibroza si de modificari structurale hepatice importante (noduli de regenerare), determinata cel mai frecvent de infectii virale (B sau C) si consumul de bauturi alcoolice.
Pacientii cu ciroza pot fi asimptomatici sau pot prezenta multiple complicatii.
Sursa: Ficatul si afectiunile sale: sfaturi pentru pacienti de Adina Purcareanu - Bucuresti Media Med Publicis, 2016, ISBN 978-606-8463-38-4
Ce sa mananci ca sa ai un ficat sanatos?
Se recomanda dieta mediteraneana, bogata in acizi grasi monosaturati si Omega 3, pe care
le puteti lua din uleiul de masline extravirgin, fructe oleaginoase neprajite si nesarate, peste
precum somon, macrou proaspat, sardine, ton si hering.
Prioritare sunt fructele si legumele proaspete, crude sau gatite la cuptor. O alta alegere
sanatoasa sunt cerealele integrale, fara zahar: orez integral, quinoa, hrisca etc.
Fructe si legume care au efect hepatoprotector:
Care sunt semnele care arata ca ficatul sufera?
Atunci cand va confruntati cu cu cel putin 6 dintre semnele de mai sus, adresati-va
imediat medicului pentru a afla care sunt afectiunile care tulbura buna functionare a
organismului.
Care sunt analizele esentiale pentru depistarea bolilor hepatice?
Transaminazele sunt analize care fac parte din grupa testelor uzuale.
Sunt insa si alte analize care sunt indicate de catre medic spre a diagnostica afectiuni
mai serioase.
In cazul transaminazelor modificate se impun si alte analize suplimentare pentru
aflarea exacta a cauzei.
Ce indica Bilirubina?
Acesta creste in prezenta a diverse probleme hepatice.
Hepatita acuta, hepatita cronica, ciroza, tumorile hepatice, hepatita toxica
medicamentoasa si, desigur, consumul de acool in exces conduc la marirea valorilor
bilirubinei.
La ecografia abdominala se poate depista “Ficatul gras”. Aceasta este o explorare
nedureroasa, neinvaziva si ar fi foarte bine sa fie facuta in fiecare an.
Aceasta ecografie permite examinarea organelor care se afla in cavitatea abdominala
(ficat, pancreas, splina, colecist, rinichi).
Exista si un set de 3 analize care arata gradul de fibrozare al ficatului:
STIATI CA?